Am terminat de citit romanul de debut al scriitoarei Nicola Yoon, Everything, Everything, în 2 zile. Mă așteptam să fie o lectură oarecum facilă și rapidă, însă cartea asta mi se pare incredibil de simplistă. Pe cât de simplistă, pe atât de dulce. Am resimțit fiorii dragostei care abia prinde viață odată cu personajul principal al poveștii.

Romanul a fost lansat în 2015 și avea să fie cu succes. Mare succes. Cam atât de mare mare încât în iulie 2016 s-a anunțat că Amandla Stenberg (Rue din Hunger Games) și Nick Robinson (Zach din Jurassic World) vor juca rolurile principale în adaptarea cinematografică a scrierii lui Yoon – un mare plus al producției, în final.


 

Sinopsis carteBoala lui Maddy, este pe cât de rară, pe atât de faimoasă. Pe scurt, e alergică la lume. Nu are voie să iasă din casă, n-a mai ieșit de 17 ani. Singurii oameni pe care-i vede în carne și oase sunt mama ei și Carla, sora medicală care o îngrijește.

(…) you can do every goddamn thing right and your life can still turn to shit.

Pentru că atât cartea, cât mai ales filmul, sunt concentrate mai mult pe partea romantică, subiectul care se vrea a fi principal, devine superficial – boala lui Maddy și istoricul acesteia. Așa cum v-am obișnuit, o să las mai jos câteva dintre diferențele majore pe care le-am observat vizionând filmul.

  • scena de deschiderea din film nu există în carte, deși momente imaginare există și în roman;
  • în carte nu există acel support group de care Maddy pomenește în primele minute ale filmului zicând că mama ei a făcut-o să se înscrie – chestie care mi s-a părut super inspirată din The Fault in Our Stars și total în plus, având în vedere că oricum nu s-a mai adus vorba de asta până la final;
  • momentul în care îl vede prima dată pe Olly diferă de cel din carte; n-o să detaliez, dar e clar că au vrut să fie mai romantic decât era deja (deloc necesar, dacă mă întrebați pe mine);
  • în carte, Maddy este cea care ia bătaie la jocul de cuvinte pe care îl joacă alături de mama ei, nu invers;
  • atunci când Olly și sora lui sosesc la ușă cu prăjitura pregătită de mama lor, Maddy este la cină alături de Carla și mama ei, însă în film o vedem pe Maddy uitându-se la film alături de mama ei atunci când sosesc cei 2;
  • glumele tâmpițele pe care Olly le zice, printre care „this is the way my mom apologizes for moving in”, nu există în roman și m-au iritat puțin, pentru că oricum nu ți se arată exact drama prin care Olly trece, de fapt, iar pe lângă asta au mai băgat și glumițe de genul;
  • tot legat de glumițele astea, sora lui nu-l ia la mișto în carte, deci din nou o adiție aiurea;
  • discuțiile dintre Maddy și Olly diferă, deși cam 70% (ca substanță mai ales) sunt la fel ca în roman;
  • cei 2 nu vorbesc prin sms-uri, ci pe internet, așa cum o făceam și eu acum mulți ani (Yahoo! Messenger nostalgia!);
  • Maddy nu se îmbolnăvește decât o dată în roman, iar în film de 2 ori, probabil pentru a dramatiza și mai tare drama (exact cum sună, așa și e – aiurea);
  • scena cu pozele lipite pe geam cuprinzând oceanele lumii nu există în carte;
  • camera lor din Hawaii e descrisă ca fiind foarte mică, cu un pat care se pliază în dulap, deci nu e nimic luxos precum în film;
  • Carla nu se mai întoarce să aibă grijă de Maddy, deși în roman ăsta e un detaliu destul de fain;
  • în carte, Maddy nu se mută de acasă, dar asta cumva rezultă din schimbarea de care vorbeam anterior.

He tastes like salted caramel and sunshine. (…) He tastes like nothing I’ve ever experienced, like hope and possibility and the future.

Concluzionând, filmul respectă cartea, însă este mai dramatizat, mai romanticizat, puțin mai prostuț decât era nevoie și decât prezintă materialul-sursă, de altfel imperfect. Însă este o poveste dulce, care mi-a adus aminte de fluturii din stomac și care m-a făcut să mă reîndrăgostesc.

There’s more to life than being alive.


Cartea se găsește la editura Art. Filmul se găsește la ProVideo.

În distribuția filmului sunt Amandla Stenberg, Nick Robinson, Anika Noni Rose și Ana de la Reguera. Trailer mai jos.

Filmul a fost distribuit în România de CineForum.

Scrie un comentariu

%d blogeri au apreciat: