După primul meu interviu postat pe 13 martie, s-au arătat destule persoane încântate. Vă mulțumesc pentru aprecieri 🙂

Cred că cea mai încântată persoană a fost colega mea de clasă, Ioana (or Lixtila, better), care a vrut să fie supusă acelorași întrebări. Să vedem ce-a ieșit.

Eu: Ce faci ca să-ți câștigi existența?

Lixtila: Momentan nu fac nimic pentru a-mi câștiga existența, însă cu siguranță peste câțiva ani voi fi independentă și voi lucra într-un loc al meu, sau cel puțin un loc care-mi va plăcea.

 

Eu: Pe cine iubești?

Lixtila: La mine e o problemă cu iubirea. De obicei îmi place de cineva care nu e interesat în mine, sau cuiva îi place de mine și nu sunt eu interesată. Acum nu iubesc pe nimeni în special, poate doar la modul plăcut, însă persoana va rămâne anonimă.

 

Eu: Ai destui bani?

Lixtila: Cu siguranță am mai mulți bani decât mulți din grupul meu, însă niciodată nu poți spune că ai prea mult. Aș avea nevoie de destul de mulți bani pentru a face tot ce vreau, când vreau.

 

Eu: Ești sănătoasă?

Lixtila: Dacă sunt? Probabil. Ce cred eu? Sunt cam ipohondră, ceea ce înseamnă că ma sperii dacă mă doare orice și evident mă gândesc la ce e mai rău, când în realitate nu este nimic grav. (totuși, e bine să fi precaut)

 

Eu: Crezi că ești o persoană bună?

Lixtila: După mine sunt o persoana bună, extrem de bună, poate prea bună. Câteodată nu e bine, dar mereu când se întâmplă ceva las de la mine și dau a 2-a, a 3-a, a N-a șansă.

 

Eu: Ce vârstă ai?

Lixtila: Mă simt de vârsta mea. Mă simt plină de viață, gata să învăț lucruri noi și tot felul de alte chestii care mi se par destul de adecvate unui adolescent.

 

Eu: Cine e prietenul tău/prietena ta cel/a mai bun/ă?

Lixtila: Este vorba de o singură persoană. Este singura care niciodată nu m-a mințit și nu m-a jignit. Mereu m-a ascultat și mi-a dat un sfat, mereu m-a făcut să râd și să mă simt bine. Este vorba de Carina.

 

Eu: Care e visul tău din copilărie?

Lixtila: Știi, multe fete visează de mici cum va fi când vor purta rochia de mireasa and all the bullshit. Eu nu îmi pierd timpul cu astea, poate pentru că nici nu vreau mare forfotă. Și în legătură cu copiii, îmi e cam greu să mă gândesc. Nu prea aș vrea pentru că sunt mulți alții {orfani} care au nevoie de părinți.

 

Eu: Cât de des râzi?

Lixtila: Râd foarte, foarte des. Râd în fiecare oră și de fiecare dată când o glumă bună este spusă.

 

Eu: Ce te face să zâmbești?

Lixtila: Cățelușa mea mă face mereu să zâmbesc; prietenii cu care mă înțeleg bine; serialele mele preferate; o carte bună; un film bun; o persoană fericită.

 

Eu: Cine ți-e cel mai periculos dușman?

Lixtila: Nu cred că am dușmani, poate doar persoane care nu ma suportă pentru că nu mă cunosc.

 

Eu: Unde locuiești?

Lixtila: În București locuiesc și am ajuns aici datorită părinților, ei au ales înainte ca eu să mă nasc. Orașul nu e mereu unul primitor și câteodată românii sunt cam..(cei cu 2r), dar ei contează mai puțin.

 

Eu: Crezi că ești puterincă?

Lixtila: Când mă gândesc la cuvântul puternic, îmi trece prin cap mai întâi puterea spirituală și apoi cea musculară. Nu prea sunt puternică spiritual și mă cam sensibilizez repede (deși încerc să nu arăt lucrul ăsta), însă când e vorba de o decizie o iau destul de ușor, iar de putere musculară nu cred că are rost să vorbesc.

 

Eu: Care e cel mai important lucru pe care l-ai făcut până acum?

Lixtila: Nu cred că am făcut vreodată ceva foarte important și nici nu cred că am schimbat viața cuiva.

 

Eu: Care e cel mai stupid lucru pe care l-ai făcut până acum?

Lixtila: Cel mai stupid lucru? Să am încredere în cineva și după să-mi pară rău.

 

Eu: Te iubești?

Lixtila: În niciun caz. Am foarte multe lucruri care nu-mi plac la mine, însă știu că se pot schimba și voi încerca să fac ceva în privința asta.

 

Eu: De ce îți este cel mai frică?

Lixtila: Poate sună stupid, dar îmi e frică de absolut TOT ce zboară; de la muște la fluturi și tot așa.

 

Eu: Care e cuvântul tău favorit?

Lixtila: Hmm. Greu. Foarte greu. Nu prea realizez ce cuvant spun mereu, dar am o vagă impresie că sunt 2, iar acealea sunt: „hai frate..”; dar cu siguranță nu sunt cuvintele mele preferate.

 

Eu: Când ai plâns ultima data?

Lixtila: Ultima dată nu mai știu sigur, dar cred ca atunci când mi-au degerat mâinile {aproximativ}. Ăla a fost plâns de durere, nu de supărare/tristețe.

 

Eu: Care e cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla chiar acum?

Lixtila: Ar fi super dacă aș câștiga la Loto fără să particip.

 

Eu: Care e cel mai groaznic lucru care ți s-ar putea întâmpla chiar acum?

Lixtila: Un singur lucru la care mă gândesc și mă trec fiori ar fi moartea unui membru al familiei. Cred că m-ar distruge pe o perioadă lungă de timp.

 

Eu: Imaginează-ți persoana ta peste 5 ani de acum.

Lixtila: Hmm.. la 20 și ceva de ani mă văd la o facultate și cu cineva iubit lângă mine {însă nu ceva definitiv}. Sau poate cu o slujbă bună. Probabil că tot la fel voi rămâne la capitolul comportament.

 

Eu: Regreți ceva?

Lixtila: Acum nu regret nimic, toate sunt trecătoare, însă nu am trăit destul ca să pot spune clar că nu regret nimic.

 

Eu: Care-i primul lucru pe care-l faci dimineața?

Lixtila: Cred că ar fi să opresc alarma de la telefon sau în weekend să dau drumul la duș.

 

Eu: La ce te gândești înainte să te culci?

Lixtila: De obicei mă gândesc la lucruri frumoase, la ceva ce aș vrea să fac odată și odată, însă știu că sunt doar iluzii.

 

Eu: Care e cel mai înalt punct în care ai fost vreodată?

Lixtila: Cota 2000 sau mai mult, nu mai știu sigur. De fiecare dată am un sentiment plăcut, parcă mă completează ceva.

 

Eu: Dacă ar fi un lucru în viața ta pe care l-ai schimba chiar acum, care e acela?

Lixtila: Hmm, doar un singur lucru? În afară de lucruri fizice, nimic altceva. Însă nu ar fi nimic special pe moment.

 

Eu: Ce te face mândră?

Lixtila: Și acum când aud un bravo mă face să mă simt mândră și fericită.

 

Eu: Sumează-ți viața într-o propoziție.

Lixtila: Oh, greu. Fie: Destul de împlinită pentru moment.

 

Eu: Spune care e lucrul care te enervează cel mai mult.

Lixtila: Persoanele mincinoase și bârfitoare. Dacă ar exista un leac pentru așa ceva cu siguranță ar fi sold out în primul minut.

 

Eu: Care este întrebarea ta #1 pentru Dumnezeu?

Lixtila: Să zicem că nu prea/câteodată cred în Dumnezeu, și dacă ar fi să-I pun o întrebare, ar fi: de ce ai lăsat toți hoții, criminalii, psihopații, etc. pe pământ dacă se presupune că Știi destinul lor?

 

Eu: Ai secrete?

Lixtila: Da, am secrete. Sau poate doar unul, însa e unul mare care va rămâne între mine și Carina. (este legat de mine) Dacă s-ar afla, mulți m-ar judeca.

 

Eu: Ce te face să râzi?

Lixtila: Hmm..mereu mă face să râd un banc bun, unul foarte bun. Sau diferite căzături ale unor persoane (nu dau nume)

 

Eu: Ești fericită?

Lixtila: În general? Destul. Pe moment, nu prea.

Mersi pentru părerea pe care ai avut-o despre primul interviu. Mersi pentru răbdarea și timpul acordat.

Sursa întrebărilor aici.

Pe Lixtila o găsiți pe Instagram și Facebook.

Scrie un comentariu

%d blogeri au apreciat: